image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Despre cum mi-am vandalizat șifonierul





Cei care mă cunosc știu foarte bine că nu am fost întotdeauna înnebunită după haine. Sinceră să fiu au fost lungi perioade în viața mea în care uram mersul la cumpărături și ideea de a începe școala tocmai din acest motiv, pentru că știam că școala aduce cu ea o groază de drumuri la magazin, ceea ce nu îmi plăcea deloc. Lucrurile s-au mai schimbat de atunci și am ajuns să am un dulap plin de haine.

Cam aici începe povestea mea de azi, cu mine care și-a dat ieri seara seama că are o tonă de haine, dar nimic de îmbrăcat( sună stupid, dar chiar așa este!). Toate femeile din lumea asta au experimentat acest sentiment așa că sunt sigură că voi fi înțeleasă cel puțin de unii dintre cititorii mei.

Ideea este că aseară trebuia să merg la film, dar efectiv nu găseam nimic de îmbrăcat. Ce s-a întâmplat? Să spunem doar că pentru prima dată în viața mea hainele au început să zboare și să aterizeze în toată camera. Dezordinea nu m-a deranjat absolut deloc, singurul lucru pe care voiam să îl rezolv era ținuta pentru ieșit în oraș. După o jumătate de oră în care mai aveam puțin și deschideam geamul și aruncam totul am reușit să mă calmez, să formez o ținută și să plec. Trebuie să menționez că eram tare pornită pe ideea că îmi trebuie o reîmprospătare a dulapului așa că m-am hotărât să sortez din haine la finalul serii.

Având în vedere decizia luată am plecat frumos prin magazine, pentru că filmul începea abia la 7.30 și m-am pus pe probat toate lucrurile care îmi picau în mână. Nu exagerez când spun că am petrecut 45 de minute într-un magazin, am probat vreo 20 de bluze și la final m-am enervat atât de tare încât am părăsit magazinul. Nicio grijă, pe toată durata filmului m-am gândit la hainele probate așa că la sfârșit m-am întors în același magazin unde petrecusem o eternitate și mi-am cumpărat câteva chestii.

Dar vandalizarea dulapului a început mai târziu, atunci când am ajuns acasă și mi-am dat seama că umătate din haine erau pe jos și că îmi trebuia o geantă foarte mare pentru a trimite acasă toate hainele pe care nu le mai voiam. Toată operațiunea cred că a durat mai mult de o oră, timp în care Andrei m-a supravegheat îndeaproape să nu cumva să păstrez chestii pe care nu le-am mai purtat de ani întregi. La finalul serii dulapul meu scăpase cam de jumătate din lucruri iar geanta aceea în care voiam să bag hainele nu a fost suficientă așa că am mai adus una care s-a închis cu greu.

Acum mă simt de zece ori mai bine. Când am deschis șifonierul azi dimineață m-am simțit liberă, nu am mai avut niciun motiv să mă enervez, absolut toate hainele pe care voiam să le port erau fix în fața mea.

Și, dacă tot m-am apucat de schimbatul hainelor, trebuie să vă spun că și blogul își va schimba hăinuțele în curând așa că stay tunned!

Share this:

CONVERSATION

7 vise sparte:

  1. Toate femeile au dulapurile pline de haine si niciodata nu au cu ce sa se imbrace. NU esti deloc speciala in acest sens.

    Altfel, spre rusinea mea, incep sa ajung si io femeie la haine...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai citește o dată, tocmai asta am zis că nu sunt specială, că e o problemă a tuturor femeilor.

      Ștergere
    2. Reformulez eu: toate femeile traiesc acest sentiment zi de zi.

      Ștergere
  2. Exact. Dar eu experimentez problema asa mai ales la încălțăminte - o grămadă de încâlțări, dar ABOLUT NIMIC de încălțat să se potrivească/vină bine/să-mi placă :(

    RăspundețiȘtergere
  3. Uitasem să te întreb - asta e o poză reală cu dulapul tău? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate nu, dar nu mi-ar displace deloc ! :))

      Ștergere