image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Oameni frumoși


Cel mai greu lucru care mi s-a părut în a o lua de la zero la facultate a fost ideea de a găsi persoane cu care să creez amintiri, persoane cu care să mă simt bine, cu care să ajung să am o relație de prietenie și cel mai important, persoane de care să mă atașez și să îmi fie dor. Nu am crezut vreodată că îmi voi face atâtea cunoștințe în primul meu an de facultate, că voi întâlni atât de mulți oameni cu care să mă înțeleg așa că mi-ar fi destul de greu să vă vorbesc despre absolut toți însă, voi încerca să prezint acele câteva persoane care mi-au făcut zilele de zece ore mult mai suportabile, voi încerca să vă povestesc ce mă leagă de ele, voi încerca să le prezint aici exact așa cum le văd eu, exact așa cum mi-au rămas întipărite în memorie.

Am decis că cel mai ușor vă voi povesti despre cele patru prietene ale mele exact în ordinea în care m-am împrietenit cu fiecare, exact în ordinea în care am început să ne cunoaștem pentru că altfel mi-ar fi destul de greu să spun care dintre ele a fost prima cu care am vorbit sau chestii de genul ăsta.

Prima persoană pe care am văzut-o ca fiind cel mai apropiată de stilul meu de viață a fost Ariadna. Cred că știam că vom fi prietene chiar de dinainte să fi început să vorbim, cred că într-un anumit fel am anticipat prietenia asta, dar dacă mă întrebați cum, ei bine nu știu să vă spun. Cert este că ne-am împrietenit la cel mai plictisitor curs pe care l-am avut până acum și apoi ne-am dus direct la librăria din spatele facultății pentru a vedea că ne plac cam aceiași autori. Este importantă pentru mine pentru că a fost prima persoană căreia i-am spus multe lucruri chiar înainte de a ne cunoaște una pe alta bine, ea e singura dintre prietenele mele care a mâncat paste la noi acasă( te mai așteptăm), singura care râde de mine cu gura până la urechi când mă aude că mă panichez. Trebuie să mai spun că suntem legate până și de soartă? Altfel eu n-aș înțelege cum se face că orice examen am da, avem fix aceleași note. Ariadna este prietena cu nume ciudat de care râd mereu când cineva o strigă aiurea, cu ea vorbesc minute în șir în  timpul sesiunii, cu ea am mers cu două ore înainte de începutul unui examen pentru a ocupa locuri într-un amfiteatru imens.


Următoarea a fost Rux, care a fost și prima persoană lângă care am stat la primul seminar și despre care puteam să jur că nu o să-mi ajungă niciodată prietenă. Cu ea m-am împrietenit dintr-o prostie, cu ea totul s-a schimbat la 180 de grade în capul meu. Cu ea am împărțit rujuri roșii, am petrecut ore stând doar noi două în bănci și uitându-ne din cinci în cinci minute la ceas. În plus, daca nu ai auzit poveștile pe care Rux ni le spune atunci când suntem oriunde numai la facultate nu, ai trăit degeaba. Ea este persoana care prinde din mers, care te terorizează cu notele ei impecabile, persoana pe care vrei să o bați non stop pentru că în fiecare weekend este plecată acasă și nu o poți chema afară. Cu ea am avut ideea brățărilor noastre identice, ea e cea care m-a învățat salutul ei secret și tot de ea râd mereu pentru că nu știe să glumească. În plus, dacă vrei să găsești o persoană care are poze pentru orice situație în telefon, ea este acea persoană cu siguranță. A da și un lucru foarte important, caracteristic ei aș putea spune este faptul că nu aude niciodată când este strigată de mine!


Apoi la pachet cu Rux a venit și Andreea sau mai bine zis Bambi pe care nu aveam cum să nu o îndrăgesc încă din primul minut. Ea e vocea rațiunii, cea mai simpatică dintre noi pentru că întotdeauna pune cele mai previzibile întrebări, la care niciuna dintr noi nu ne-am aștepta. Cele mai simpatice amintiri cu ea le am din momentele în care stătea lângă mine la cursuri și mă vedea absorbită de cu totul și cu totul alte lucruri și îmi striga „dar tu de ce nu scrii?”. Bambi este persoana pe care nu ai cum să nu o placi având în vedere că îți aduce mereu zâmbetul pe buze, mai ales atunci când o suni și nu-ți răspunde urmând să te sune după câteva ore și să îți spună că dormea. 


Ultima, dar nu cea din urmă a fost Adelina de care mereu ne amuzăm pentru că nu înțelegem cum a apărut în grupul nostru. Cert este că Rux a fost „vinovată” de apariția ei și acest lucru nu a putut decât să ne bucure. Adelina este persoana pe care eu una am întâlnit-o pentru prima dată la asociație, prima moldoveancă pe care am văzut-o în viața mea care nu vorbea cu accent( de menționat că atunci când vorbește repede mai ies și cuvinte precum „pi pod”). Cu Adelina râd mult, am spălat pereți împreună și  am glumit de zeci de ori una pe seama celeilalte. În plus atunci când mă plictisesc mereudau o fugă pe instagramul ei unde găsesc cele mai drăguțe poze posibil; de menționat că de cele mai multe ori mă minunez de modul în care își editează pozele.


Cu ele am râs, am râs foarte mult anul ăsta. Cu ele am făcut brățările noastre minunate identice și tot cu ele am făcut zeci de poze( unele care nu vor părăsi telefoanele noastre pentru a ajunge pe internet). Am mâncat de zeci de ori la fast food, am dansat nopți întregi și am învățat face to face sau pe skype. Nu mă așteptam să găsesc astfel de oameni aici, nu mă așteptam să vină vara și să îmi fie greu să nu le văd și nu mă așteptam ca anul ăsta să fie unul atât de bun datorită lor. Împreună am petrecut multe ore prin Cișmigiu, am făcut cumpărături( mult prea multe cumpărături) și am învățat că oamenii te pot accepta exact așa cum ești mai ales atunci când nici ei nu au toate țiglele pe casă.

Dragile mele, știu că a trecut abia o zi de când nu ne-am mai văzut, dar vă pot spune că deja îmi e dor de voi. Abia aștept să vă revăd peste câteva săptămâni și să punem cap la cap noi amintiri și pe timp de vară.

Share this:

CONVERSATION

0 vise sparte:

Trimiteți un comentariu