image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Curățenia târzie

Dragile mele, nu puține au fost momentele în care faptul că trebuia să fac curățenie îmi acapara viața. Încă de când stăteam în casa părinților am avut momente în care simțeam că nu pot face nimic până când podeaua nu era lună iar toate hainele aranjate frumos pe umeraș. Adevărul este că din cauza programului foarte aglomerat de când m-am mutat în București acest obicei de a face curățenie în fiecare sâmbătă( așa era programul mamei) a suferit multe schimbări. Au fost zile întregi în care ajungeam seara la 8 acasă și după duș mă aruncam direct în pat. Numai ideea că trebuia să dau cu aspiratorul mă făcea să vreau să dorm; intrasem într-o monotonie din care nu puteam să ies, o monotonie care mă făcea să îmi doresc cu adevărat să lenevesc non stop și care nu mă lăsa să mă apuc sub niciun fel de treburile casnice.

Trebuia să mă apuc într-un final așa că atunci când îmi dădeam seama că dacă m-aș fi apucat mai repede aș fi terminat de zece ori mai rapid, curățenia devenea un inamic și mai mare: eu nu voiam decât să pocnesc din degete și să stau în pat citind un roman bun, timp în care casa să strălucească fără ajutorul meu. Citisem pe facebook acum puțin timp despre o fată care, din cauza lipsei timpului, dădea cu mopul și citea în același timp: asta zic și eu sincronizare! Dar din cauza faptului că eu nu aș reuși să fac aceste două lucruri în același timp a fost nevoie să mă pun pe treabă și să încep să am grijă de podelele și geamurile mele de una singură.

Pot afirma cu mâna pe inimă că la finalul curățeniei eram ruptă de oboseală, dar dimineața când mă trezeam nu cred că ar fi existat bucurie mai mare decât aceea simțită în momentul în care îmi dădeam seama că aveam casa lună; nu știu dacă ați simțit vreodată o poftă nebună de muncă doar datorită faptului că totul era pus la locul lui.

Țin minte că în timpul BAC-ului am avut o adevărată revelație pentru că totul era în dezordine: efectiv toată podeaua mea era plină de cărți și nimeni nu se mai aventura în camera mea de frică să nu strice ceva. Ei bine, la sfârșitul perioadei de examene vă pot asigura că totul era lună: podeaua arăta ca nouă, cărțile și foile erau în sertare iar eu eram tare fericită că totul se terminase.

Vreau cu adevărat să știu ce părere aveți voi despre curățenie și, mai ales, cum reușiți să faceți curățenie la finalul unei zile întregi de muncă.

Share this:

CONVERSATION

1 vise sparte:

  1. si eu tot sambata fac!
    la sfarsitul zilelor abia daca mai am timp si putere sa strang diverse :)

    RăspundețiȘtergere