image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

La revedere, 2014



Când a început 2014 nu am crezut că o să fie un an atât de bun. Nu m-am așteptat sa fie plin de aventuri și peripeții, de emoții, de confuzie, de paranoia, de iubire, de pierderi, de câștiguri. Am ajuns în ultima zi a acestui an și mi-e greu să scriu, nu prea știu cu ce să încep, nu știu daca o să pot sa adun aici absolut toate lucrurile care s-au întâmplat anul ăsta, nu știu nici măcar dacă voi reuși să explic importanța acelora care-și vor găsi loc în postarea de azi.

Am terminat liceul anul ăsta și am plâns la absolvire exagerat de mult. Am urlat din mașina Mariei cât m-au ținut plămânii și am dansat toată noaptea la bal doar pentru că știam că era ultima zi împreună, pentru că știam că totul s-a cam terminat, că 4 ani s-au dus ca un fum de țigară, că nu o să mai simt niciodată lucrurile pe care le-am simțit anii ăștia. Am făcut sute de poze, am râs, am filmat un videoclip de care cu siguranță vom râde și peste 20 de ani. Am cântat un nenorocit de cântecel de vreo 30 de ori doar ca să iasă bine și am simțit pentru ultima dată cum e să fii copil.

Anul ăsta a fost plin, a fost plin de mine care am trecut prin schimbări. Am avut atât de multe stări din cauza BAC-ului încât nici nu aș ști să numesc doar una. Am trecut de la negare la nepăsare iar apoi la nicio emoție, urmând să ajung la paranoia și la panică totală. Am scăpat de BAC destul de repede, apoi a urmat admiterea și bineînțele că am amestecat toate lucrurile, așa cum fac eu mereu. Bineînțeles că nu am mai vrut să merg la facultatea pentru care învățasem tot anul și am ales-o pe aceea pe care mi-o doream încă de când eram mică.

Am luat carnetul și nu am mai condus de atunci nici măcar o dată. 

Am intrat la facultate și nu m-am simțit niciodată mai liberă, mai stăpână pe mine și nu mi-a fost niciodată mai frică de eșec.

Am plecat în Italia unde am mâncat pizza si spaghete încontinuu și m-am îndrăgostit de el pentru a mia oară. Anul ăsta am făcut un an de relație și încă numărăm. Am sărbătorit una din aniversări în Nisa și m-am bălăcit într-o apă atât de albastră... Am mers kilometri întregi prin Barcelona și am degerat în Andorra. Am plecat pentru prima dată din țară și atunci când m-am întors simțeam că nu mai e locul meu aici.

Am început facultatea și pentru prima dată în 19 ani m-am simțit ciudat la gândul că nu știam cum să o iau de la capăt. M-am împrietenit cu oameni cu care sunt pe aceeași lungime de undă, oameni fără de care cele 8 ore pretrecute joia în amfiteatru ar fi de nesuportat.

Anul ăsta am citit mult, poate mai mult decât m-aș fi așteptat și am reușit să-mi stric ochii și mai mult ( marea realizare a vieții mele). Am văzut zeci de filme și desene animate în timpul cinei. Am început să gătesc și am făcut prima mea prăjitură cap coadă. 

L-am îmbrățișat de mii de ori și mi-am dat seama că el este persoana de care am avut nevoie întotdeauna, am realizat că în 2014 puține au fost momentele la care el nu a fost prezent.

Am avut parte de o zi de 20 de ani perfectă. Mi s-a cântat la mulți ani în fața unui amfiteatru plin și am primit cele mai frumoase cadouri de la cei mai minunați oameni. 

Anul ăsta am muncit pentru primii mei bani și m-am simțit în sfârșit ”om mare”, mi-am dat seama că tote lucrurile prin care am trecut până acum au fost jocuri de copii și m-am amuzat. Am râs pentru prima dată de prostiile pe care le-am făcut în primii mei 19 ani de viață, am zâmbit cu gura până la urechi datorită oamenilor care mă înconjoară și datorită pisicelilor de după vreo ceartă.

Anul ăsta s-au întâmplat mult prea multe, anul ăsta am plâns iarăși de fericire, am iubit până la extrem, am ascultat numai muzică bună, m-am reîndrăgostit de aceeași persoană și am mâncat exagerat de multe dulciuri.

Nu știu ce mă așteaptă în 2015, dar aș vrea doar un lucru, măcar jumătate din lucrurile bune care s-au întâmplat anul ăsta să se petreacă și în cel următor.

Share this:

CONVERSATION

0 vise sparte:

Trimiteți un comentariu