image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Eu.


Postul de astazi nu are nicio legatura cu celelalte existente aici. Singura asemanare ar putea fi faptul ca in postul asta vorbesc despre mine. Nu am fost niciodata sigura pe mine, nu am putut sa stau dreapta in timp ce durea, nu am putut decat sa vorbesc si sa simt, niciodata sa pun in practica. Nu am avut niciodata nevoie de mii de oameni in preajma mea, am vrut doar 2-3 persoane care sa-mi fie alaturi. Cu toate astea am dat voie multora sa-mi stea in jur, am acceptat tampeniile tuturor, cel putin asta faceam, acum pana si astea s-au pierdut. Da imi este dor de mine si stiu ca acolo in suflet sunt la fel, dar voi ceilalti nu puteti sa vedeti chestia asta pentru ca sunteti prea orbi, pentru ca aveti impresia ca eu gresesc mereu si nu va dati seama cate ati facut voi.

Poate nu-s scriitoare, poate nu am niciun talent, poate sunt cea mai banala persoana din lume asa cum multi ati spus, dar sincer nu-mi pasa. Sunt defecta, asa am fost mereu, insa am obosit sa ma mai ascund, sa-i las pe toti ceilalti sa ma schimbe dupa bunul lor plac. Am obosit sa va vad pe toti cum plecati, cum imi lasati doar o gaura mare in suflet. Si mai rau, am obosit sa va dau voie sa va jucati cu mine asa cum vreti, nu sunt perfecta si crede-ma daca as fi nu ti-ar place. Asa ca nu va mai raciti gura cu mine, arat doar sentimentele pe care vreau sa le arat, daca vreau le pot striga in gura mare sau pot sa tac din proprie initiativa.
Cineva m-a invatat acum ceva timp ca doar daca incerc si ma straduiesc pot face ceea ce-mi doresc sa fac si nu, nu ma ascultat acea persoana, dar mare dreptate avea pentru ca doar eu stiu ce vreau, doar eu pot cauta un scop, sau si mai bine doar eu ma pot judeca, pentru ca da, o fac.

Cat despre faptul ca sunt un dezastru in suflet si-n minte... e alegerea mea cum sunt si e tot alegerea mea daca vreau si pot sa schimb asta sau nu.

Share this:

CONVERSATION

7 vise sparte:

  1. Foarte frumos dar ar fi si mai frumos daca ai fi mai vesela pe blog:(

    RăspundețiȘtergere
  2. Iti doresc tot binele din lume si sa treci rapid peste aceste clipe !

    RăspundețiȘtergere
  3. Numai noi ne putem schimba. Dar totusi nu merita sa irosim timpul cu regrete, chiar daca uneori e bine sa depanam amintiri..

    Dee.

    RăspundețiȘtergere
  4. Esti foarte talentata,daca ceilalti nu vad asta inseamna ca sunt prea orbi...m-am regasit in cuvintele tale ,pentru ca si eu am trecut prin asta,si poate ca mai trec uneori.Dar tot ce am invatat din asta fost ca nimeni nu merita sa te schimbi pentru ei,esti minunata asa cum esti..lasa-i sa creada ce vor.

    RăspundețiȘtergere
  5. Off.Dudus:*Stiu cum e ..si eu am fost in situatia asta,si poate ca inca sunt..simt ceea ce ai scris!Imi pare rau pentru tine,daca te consoleaza cu ceva..!Singura solutie e sa privesti din alt unghi,si incet.incet..totul va revenii la normal.Oamenii sunt oameni,tu esti o fiinta minunata,sa sti!Imi place ceea ce scrii,asa ca..zambeste ca nu se stie niciodata,maine..s-ar putea sa fi stirba:))Pupicioi mali ,mali!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cu ocazia adusa de marele hacker care isi bate joc de viata mea,iata ce am sa comentez.

    Da,avea dreptate,scrii mult,transmiti bine,dar arunci niste rime ieftine.Faza e ca eu stiu motivul pentru care o faci,si nu am de gand sa aberez pe aici:motivul e ca e treaba ta,ca nu cauti imagine,ci doar vrei niste chestii pe care sa ti le amintesti,si este modul tau de a pastra amintirile.Punct.

    La celalalt capat al povestii,atata timp cat unele persoane arunca vina doar pe tine,trebuie sa renunti la ele.Asta daca nu cumva e doar vina ta,nu stiu...Dar pastreaza in jur numai persoanele care iau asupra lor la modul serios vina pe care o au.

    Nu vei zambi curand,eu iti spun adevarul..te auto-amagesti cu prea multe sau,la polul opus,esti prea pesimista,deci oricum o dai nu e bine.Asa esti tu,extremista.Nu poti fi realista,nu curand.

    Eu iti doresc sa ajungi inttr-o zi realista,ca alta scapare tu nu ai.Iar pentru asta trebuie sa iti dea cinea in cap.Nu asa,ca acum,sa primesti bobarnace zilnic,care sa te sacaie,nu...asta e tortura fara rost.Sa vina cineva sa iti sparga capul cu un topor,iar tu va trebui sa ai forta sa te ridici de jos.Iar din momentul din care te ridici,daca te ridici,esti realista.Este ceva gen "now or never".

    The end.The new start.

    A,da,pentru cei care nu stiu povestea si au de gand sa arunce comentarii aiurea:am un hacker care imi tot sparge contul(cu ocazia asta il si salut) si imi e tare encunoscut,si ieri a comentat ceva pe aici,dar cum el nu poate sparge conturi google,ca nu e indeajuns de bun,a trimis comentariu pentru ce e aici pe facebook,si era ceva gen "esti o cautatoare de imagine,arunci rime ieftine si multe ca sa te stie lumea,si esti buna de nimic".In ultima vreme nu prea am fost nici eu blogger,si mi-am zis sa vad "bai,ce i-a venit astuia sa citeasca ce e pe aici".Si am citit si eu ultimul articol("Eu",ca stiu ca poeziile toate transmit acelasi lucru la Dudus,si nu pot fi contrazis....poate pentru ea transmit altceva,dar pentru noi,publicul,nu,daca nu cunoastem situatia),si mi-am zis sa comentez si eu...na,sa respect dorinta hackerului.

    In orice caz,Dudus,vorba hackerului:da cu aspiratorul prin creier(asta e replica de-a mea,nu ce zice el)

    Ci stima,Sebastian Marius Popina.

    RăspundețiȘtergere