image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Nebunia unor copii




Asa vroiam sa fie totul. Exact ca acum. Sa ploua. Picaturile de ploaie sa ma prinda pe banca pe care ma gaseai mereu. Sa staua colo si hainele sa mi se impreuneze cu trupul. Sa stau acolo si sa astept. Si sa apari. Fiind sigur ca ma vei gasi. Asteptand sa’ti zambesc. Ploaia sa ne fie martora. Sa ma iei in brate. Te asezi langa mine, si-mi zambesti. Mana ta sa-mi mangaie fata, sa surad usor. Simtind picaturi tari si reci pe pielea care fierbe. Asa trebuia sa fie totul. Sa ma cuprinzi in bratele tale. Si sa ne uitam unul la celalalt. Ploaia sa continue. Cativa batrani sa treaca pe langa noi si sa se mire de nebunia noastra. De nebunia unor copii. Nebunia unor copii care sa se iubeasca asa la infinit.

Share this:

CONVERSATION

0 vise sparte:

Trimiteți un comentariu