image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Copilul de lego.



Hai sa ne creem o lume numai a noastra. In care noi sa facem regulile. Sa’i modificam pe toti dupa bunul nostru plac. Haide sa desenam chipuri vesele pe o hartie veche, si sa le punem pe perete infipte cu o piuneza roz. Haide sa imprastiem culorile pe covorul galben. Ma creez pe mine. Si acum urmeaza partea cea mai grea. TU. Tu, copilul de lego. Esti prea greu de imaginat intre-o lume a mea, in care pot avea totul. Vei fi cel mai celebru cantaret sau poate un actor faimos ? Nu. Tu vei ramane copilul meu de lego cu un zambet tamp pe fata. Vei ramane asa cum esti. Si daca nu e de ajuns, te creez luandu-ma de mana. Noi 2, copilul de lego si fata care face regulile. Asa-i ca suna frumos ?
Dar lumea mea se destrama la un momentdat. Si manutele nu se mai tin strans legate una de cealalta. Ce facem acum ? Singurul lucru posibil, ne dam drumul in lumea adevarata. In care nu ne cunaostem, in care esti doar o enigma. Tu ramai copilul meu de lego.

Share this:

CONVERSATION

1 vise sparte:

  1. ar fi foarte ok sa ne putem creea fiecare dintre noi o lume a noastra unde sa ne refugiem din cand in cand ca sa uitam de probleme, dar din pacate este imposibil si din pacate realitatea e din ce in ce mai grea si mai dureroasa

    RăspundețiȘtergere