image1 image2 image3

Blogger|Traveller|Book lover|Movie addicted|Escape Room passionate

Liniste de vara.

Zi obositoare. Ca sa nu zic ca ma trezit o desteapta la [bine trebuia sa ma trezesc atunci, dar totusi, voiam sa ma trezeasca alarma mea decat femeia aia] oricum, si ma intreaba de domnul "Pavel". Normal, eu incepand propozitia cu "ce-i!!!! ?". Ce e? Nu-mi palce sa fiu trezita dimineata. Mai mult, dupa asta, ziua a trecut prea incet. Nu am facut decat a ma uit la nori. Am stat intinsa pe asfalt si am ras. Zambete reale, nu automate. Si ne-am vazut cu fostu meu coleg de banca, care era sa ma rupa in 2, asa "din greseala". Si totusi nu conteaza. Mi-am dat seama cum o sa fie vara asta, una de stat degeaba, la vorbarie sub un soare cald. Nu-mi pot dori mai mult... Chiar nu pot. Si nici nu vreau altceva.


Zambetul lui, prezenta, atingerea dintre-o seara rece de iunie, ti-au ramas intiparite in minte. Copilarismele pe care impreuna le faceati. Viata impreuna. totul ramane ca o pata sangerie in amintirea ta.Totul se sfarseste cu "a fost o data...". Si atat? De ce dintr-o poveste nu poti sa tii minte decat asta? Continutul se uita. Prea dureros. Lasa rani adanci. Continutul nu e facut decat pentru a ramane vag intiparit pe retina. Doar tu il poti vedea. Dar continutul de dupa " si totul sa terminat.." il pot vedea toti. Absolut toti.

Share this:

CONVERSATION

0 vise sparte:

Trimiteți un comentariu